Măsurile asigurătorii constau în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, prin instituirea unui sechestru asupra acestora. Chiar dacă art. 249 alin.(2) din Codul de procedură penală(„Măsurile asigurătorii constau în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, prin instituirea unui sechestru asupra acestora”) consacră noțiunea generică de sechestru pentru indisponibilizarea bunurilor, analiza acestui articol relevă faptul că măsurile asigurătorii se pot obiectiva în: sechestru penal asupra bunurilor mobile corporale, sechestru penal asupra bunurilor imobile- notarea ipotecară sau poprirea.

Cazuri de instituire obligatorie a sechestrului asigurător sunt prevăzute: la art. 50 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; la art. 11din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale și la art. 20 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție

Astea fiind prezentate, să plecăm de la premisa că asupra unui bun imobil este înscrisă o ipotecă convențională în vederea garantării unui împrumut, iar ulterior înscrierii ipotecii convenționale se instituie un sechestru penal asigurător, respectiv o ipotecă legală.

Vânzarea la licitație echivalează cu o radiere a sechestrului penal, în sensul art. 857 alin.(3) din Codul de Procedură Civilă? Răspunsul nu poate să fie decât unul pozitiv având în vedere următoarele considerente:

Reiterăm faptul că art. 857 alin.(3) și (4) statuează că:

„(3) De la data intabulării, imobilul rămâne liber de orice ipoteci sau alte sarcini privind garantarea drepturilor de creanţă, creditorii putându-şi realiza aceste drepturi numai din preţul obţinut. Dacă preţul de adjudecare se plăteşte în rate, sarcinile se sting la plata ultimei rate.

(4) Ipotecile şi celelalte sarcini reale, precum şi drepturile reale intabulate după notarea urmăririi în cartea funciară se vor radia din oficiu, cu excepţia celor pentru care adjudecatarul ar conveni să fie menţinute; de asemenea, vor fi radiate din oficiu drepturile reale intabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci, dacă vânzarea s-a făcut în condiţiile prevăzute la art. 846 alin. (7) toate notările făcute cu urmărirea silită, cu excepţia notării contestaţiei împotriva procesului-verbal de licitaţie, dacă aceasta nu a fost soluţionată prin hotărârea rămasă definitivă, interdicţia de înstrăinare sau de grevare, dacă există, cu excepţia celei prevăzute la art. 856 alin. (3), precum şi promisiunea de a încheia un contract viitor, dacă până la data adjudecării beneficiarul promisiunii nu şi-a înscris în cartea funciară dreptul dobândit în temeiul contractului care a făcut obiectul acesteia.

Aceste prevederi legale trebuie coroborate cu Decizia nr. 2/2018, pronunțată într-un Recursul Legii care prevede că:

„Cu referire la dispoziţiile art. 249 din Codul de procedură penală (art. 163 din Codul de procedură penală de la 1968) şi art. 2345 din Codul civil, existenţa unui sechestru asigurător penal asupra imobilelor unei persoane fizice sau juridice nu suspendă executarea silită începută de un creditor ipotecar, al cărui drept de ipotecă asupra aceloraşi bunuri a devenit opozabil terţilor anterior înfiinţării măsurii asigurătorii din procesul penal şi nu determină nulitatea actelor de executare ulterioare înfiinţării măsurii asigurătorii din procesul penal asupra aceloraşi bunuri”

Începând cu data de 06.01.2020, Ordinul nr. 700/2014 a fost modificat prin Ordinul nr. 3442/2019, iar unele dintre principalele modificări care au fost operate privesc chiar dispozițiile art. 167 și art. 195 alin. (5). În varianta modificată a Ordinului, aplicabilă doar din data de 06.01.2020, art. 167 alin. (1) nu mai conține sintagma: Prin excepţie, notarea efectuată conform art. 195 alin. (5) din prezentul regulament, se radiază numai în baza acordului instituţiei care a dispus măsura asigurătorie.

De asemena, trebuie avut în vedere și art. 195 alin.(5) din Ordinul cu nr. 3442/2019 privind modificarea și completarea Regulamentului de avizare, recepție și înscriere în cartea funciară care prevede că:

„Radierea notării se efectuează în baza:

1. a) ordonanţei emise de procuror sau a hotărârii judecătoreşti care dispune ridicarea măsurii asigurătorii;
2. b) actului de adjudecare emis de executorul judecătoresc;
3. c) hotărârii judecătoreşti definitive pronunţate într-o acţiune în rectificarea cărţii funciare;
4. d) certificatului emis de instanţa de judecată, care să cuprindă soluţia cu privire la dispunerea radierii sechestrului.”

Concluzionând, prin adjudecarea unui imobil în cadrul licitației publice, considerăm de cuviință că sechestrul penal asigurător trebuie să fie radiat, fiindcă o asemenea măsură ar aduce atingere dreptului de proprietate al celor care au dobândit bunul în cadrul licitației publice.

Daca nu se radiază sechestrul penal de catre OCPI ,impotriva încheierii de intabulare trebuie formulata cerere de reexaminare, solicitându-se radierea sarcinii-ipoteca legală, arătând că este nelegal a se menține sechestrul penal în sarcina adjudecatarului.

Avocații specializați în drept civil și drept imobiliar de la SAUCĂ & PARTNERS vă pot oferi consultanță juridică în orice problemă legată pe înscrierea dreptului de proprietate privată în registrele de publicitate.